Parechji prupietari credenu falsi miti nantu à i misgi è facenu errori serii in l'allevamentu di una mascota.
E persone adoranu i misgi è dedicanu parechje opere di cultura à queste simpatiche criature. Ma a psiculugia è u cumpurtamentu di i misgi sò spessu un misteru ancu per i pruprietarii di animali. Spessu avemu misgiudicatu l'azzioni di un gattu è ponu dannà l'animali fendu cusì.
Prima di sparà un gattu, hà bisognu di dà nascita
Stu mitu hè qualchì volta propagatu da i veterinari senza scrupulu perchè un gattu chì hà datu nascita hà organi più grande è hè più faciule da sterilizà. U gravidenza è u partitu ùn sò micca boni per u ghjattu. Portanu u corpu di l'animali, aggravate e malatie croniche, è accurtà a vita di i misgi. Per ùn dì micca u fattu chì i figlioli anu bisognu di un locu per andà.
Animal Welfare International ricumanda chì i misgi sò sterilizzati appena sò 6-7 mesi. A castrazione di un gattu riduce assai u risicu di cancru di glàndula mammaria. I misgi castrati campanu 39% più longu è i misgi castrati campanu 62% più longu.
I misgi sbarcanu sempre nantu à i so pedi
Stu mitu pò dannu seriamente u vostru animali. In fatti, i misgi ùn sò micca sempre sbarcati nantu à i so pedi, soprattuttu quandu u saltu ùn hè micca pianificatu. Ùn mette micca questu à a prova - crede solu.
I misgi ponu ritruvà contr'à i so patroni
Parechji prupietari rimpiazzanu u so animali o si arraggianu cun ellu s'ellu caca o gratta e cose in u locu sbagliatu. Ma l'animali ùn hè micca cuscente di u dannu di e so azzioni è ùn faci nunda "per spite". U cuncettu di vendetta hè troppu cumplicatu per u cervellu di un gattu. Hè assolutamente inutile per esse in furia di un ghjattu perchè hè guidatu solu da i so instincts - si gratta i so unghie è caca induve si senti più còmode.
Un gattu ùn pò esse furmatu
I misgi sò più difficiuli di furmà cà i cani, ma pudete insignà cumandamenti simplici. Parechji misgi almenu cunnoscenu u so nome è capiscenu u cumandamentu "nè".
S'è vo chjappà un gattu induve hà caccatu, serà rieducatu
Stu metudu di educazione hè cumplettamente inutile. U ghjattu hè incapace di capisce ciò ch'ellu hè rimpiazzatu. Solu scantate è offende u gattu. Se u ghjattu ùn andarà micca à a litter box, pruvate di trasfurmà in un altru locu o cambià a littera. Pudete ancu mette un pezzu di carta imbulighjatu in l'urina di gattu in a tavola.
I misgi ponu manghjà cibo umanu
Un gattu pò veramente campà finu à 15 anni manghjendu cibo umanu. O ùn pò mancu campà s'ellu hè sfurtunatu. L'alimentariu umanu ùn hà micca tutti i micronutrienti è vitamini chì un animale hà bisognu. Kashi è ligumi sò inutili per un predatore, è cicculata, cipolle, noci, pasta, è assai altri alimenti sò assai dannusu.
I misgi ùn ponu micca campà in un appartamentu - certamenti anu bisognu à andà per una caminata
Parechje persone attribuisce à i misgi l'esperienza umana è crede chì hè male per un gattu per esse cooped up è hà bisognu di fà una caminata. In fatti, i misgi domestici ùn anu micca veramente bisognu di andà per spassighjate, ancu s'ellu pò volte à pruvà à scappà per curiosità.
I misgi di l'appartamentu sò bè senza caminari è campanu più longu di i so parenti chì caminanu. À l'apertu, un gattu pò piglià una infizzione, mette in lotta cù altri misgi o cani, chjappà da una vittura, o si perde.
U latti hè bonu per i misgi
Parechji misgi amanu u latti, ma ùn hè quasi mai bonu per l'animali. È certi animali ponu esse allergii à u latti è avè prublemi digestivu. I gattini anu da evitari ancu u latti di vacca. In un pizzicu, pudete rimpiazzà cù u latti di capra.
I misgi domestici ùn anu micca bisognu di vaccinati
A vaccinazione hè necessaria ancu per quelli animali chì ùn lascianu micca l'appartamentu. U pruprietariu pò purtà a malatia da a strada nantu à i scarpi è a robba. Cusì u ghjattu pò infettà, per esempiu, caliciviruses, chì hè quasi 70% finiscinu cù a morte di l'animali.
Un ghjattu chubby hè assai simpaticu
Esse sovrappeso per i misgi hè un grande sforzu nantu à l'ossi è l'organi internu di l'animali. Hè un prublema seriu chì minaccia a vita di l'animali. Un ghjattu in sovrappeso deve esse cambiatu à un alimentu menu densu di caloria o ghjucà cun ellu più.