Fatti interessanti nantu à i mirtilli
In u seguitu scuprerete ciò chì differenzi ci sò trà i mirtilli cultivati è di u boscu è quandu sò dispunibili staghjunali.
Ci hè una diffarenza trà i mirtilli?
Ciò chì assai persone ùn sanu micca: Mirtilli cultivati è mirtilli salvatichi sò assai diffirenti l'una di l'altru: i nomi cumunimenti usati mirtilli è mirtilli sò sinonimi per i mirtilli salvatichi è i mirtilli cultivati.
I mirtilli chì avemu cumpratu in u supermercatu sò quasi sempre cusì chjamati blueberries cultivati. Ùn sò micca derivati da u blueberry di u boscu nativu, ma da e razzi in l'USA è u Canada.
I mirtilli cultivati crescenu nantu à arbusti di dui metri d'altitudine. Questi blueberries sò significativamente più grande di i blueberries di u boscu, anu una carne ligera, ferma è un gustu più dolce è dolce. Perchè a so pelle hè un pocu più grossa, i blueberries cultivati anu una vita di conservazione un pocu più longa.
Mirtilli di u boscu salvaticu
I blueberries di u boscu, un altru tipu di blueberry, crescenu in tutta l'Europa in boschi sparse di coniferi, bogs elevati è brughiere. I so arbusti sò circa 50 cm d'altitudine, i frutti di u blueberry di u boscu sò nantu à a grandezza di piselli. Siccomu a so carne aromatica è a pelle sò intensamente blu per via di u pigmentu naturale di a pianta antocianina, manghjendu i mirtilli discolore a lingua è i denti.
I blueberries di u boscu sò più sani cà i blueberries cultivati perchè cuntenenu più antociani. Quandu si tratta di minerali è vitamini, ùn ci hè quasi nisuna differenza maiò. Se vulete cullà i mirtilli di u boscu stessu, duvete calà i mirtilli à 70 gradi prima di manghjà, cum'è i mirtilli salvatichi puderanu esse contaminati cù a tapeworm fox.
Stagione di mirtilli
A cugliera di i mirtilli hè da lugliu à principiu di settembre. I blueberries sò colti solu quandu sò maturi. Quì, ancu, a cugliera cultivata di blueberry difiere da a variità salvatica: u blueberry cultivatu ripens in settimane è per quessa deve esse coltu parechje volte.
I Blueberries Wild ripen à u stessu tempu è ponu esse colti tutti inseme. U pente chjamatu blueberry (vede a stampa) hè spessu usatu quì.
In i mesi di l'invernu, i mirtilli sò impurtati è venenu, per esempiu, da u Perù o u Cile. Se vulete evità e rotte di trasportu longu, pudete ritruvà nantu à i mirtilli forestali congelati tuttu l'annu. Sò congelati immediatamente dopu a cugliera è anu sempre un bonu cuntenutu di vitamina.
Ci sò ancu blueberries in forma secca, per esempiu cum'è tè di mirtilli, nantu à u mercatu. A causa di u so altu cuntenutu di agenti di tanning, questi aiutanu, per esempiu, cù a diarrea.
Quantu sò veramente sani i mirtilli?
Quì pudete truvà l'ingredienti cù i picculi frutti.
Fatti di nutrimentu è calori di blueberries
Hè megliu ghjunghje à u superfood locale ogni ghjornu: i mirtilli sò pocu calori è assai ricchi di ingredienti preziosi. Perchè sò ancu bassi in zuccheru, i mirtilli sò spessu usati in ricetti di perdita di pisu. I mirtilli puntuanu cù assai vitamini, minerali è antioxidanti.
100 g di mirtilli freschi cuntenenu:
- Calorie (kcal): 46
- Grassi (g): 1
- Carboidrati (g): 6
- Fibra (g): 4.9
Minerals:
- Potassiu (mg): 80
- Calcium (mg): 10
- Magnesiu (mg): 2
- Ferru (mg): 0.7
- Zincu (mg): 0.1
Vitamine:
- ß-carotene (mg): 35
- Vitamina E (mg): 2.1
- Vitamina B1 (mg): 0.02
- Vitamina B2 (mg): 0.02
- Vitamina B6 (mg): 0.06
- Vitamina C (mg): 20
Effettu di blueberries - questi ingredienti facenu cusì sani
- Antociani: U culore blu di blueberries vene da u pigmentu di a pianta antocianina. Hè una di i cosiddetti sustanzi vegetali secundarii è hà effetti pusitivi nantu à u corpu: u so effettu antioxidante aiuta à prevene u stress oxidativu in u corpu. Questu significa chì scavenges radicali liberi. Anthocyanins ponu B riduce u risicu di cancru, prutegge e cellule è ponu rallentà u prucessu di anziane in u corpu. L'antociani ancu migliurà u rendiment di memoria. Si dice ancu chì l'antociani anu un bonu effettu nantu à u metabolismu di grassu; anu da avè un effettu pusitivu nantu à u nivellu di colesterolu è a cumpusizioni di l'acidi grassu in u sangue. L'antociani pò aiutà à prevene i colpi o attacchi di cori.
- Fibre dietetiche è tannini: I parti indigestibili di a pianta in blueberries anu un effettu pusitivu nantu à a salute di u stomacu è di l'intestini è ponu aiutà cù prublemi digestivu minori. I tannini in blueberries anu un effettu antibacterial è ponu riduce i patogeni di diarrea. I mirtilli freschi tendenu à avè un effettu lassativu quì, mentre chì i mirtilli secchi contrariscenu a diarrea ligera. Inoltre, i tannini in blueberries sò un pocu antiinflamatori aiutanu cù picculi inflammazioni in bocca.
- Vitamini C è E in i mirtilli: Blueberries cuntene una bona parte di e duie vitamini. Pertenenu à l'antioxidanti chì travaglianu contr'à u stress oxidativu è prutegge e cellule. A vitamina C aumenta ancu a produzzione di collagene, chì hè bonu per a pelle. Vitamini C è E in blueberries pò ancu aiutà à rinfurzà u sistema immune.
Tanti blueberries à ghjornu hè cunsigliatu
Cum'è i blueberries sò sani, ùn deve micca manghjà troppu: 75-100 g di blueberries à ghjornu sò cunsigliati. U cunsumu eccessivu di blueberries freschi pò avè un effettu laxative.
Hè ancu esse nutatu chì i mirtilli cuntenenu l'acidu salicylic. Sta sustanza si trova ancu in l'aspirina è hà un effettu diluente di sangue. So attenti à piglià medicazione chì B. cuntene dinù àcitu salicylic. Inoltre, certi persone sò allergii à l'acidu salicylic, chì pò causà mal di testa è rashes di a pelle.
5 cunsiglii per cumprà è almacenà blueberries
- Particularmente aromaticu: Hè megliu cumprà blueberries quandu sò in stagione quì, vale à dì trà lugliu è settembre. Allora i blueberries ùn anu micca avutu rotte longu di trasportu daretu à elli è sò particularmente aromatiche.
- Attenti à a muffa: Avete bisognu à attente à i blueberries plump, senza danni, perchè i frutti sensittivi si mudificanu rapidamente.
- Hè megliu à manghjà subitu: i mirtilli anu u megliu sapori quandu sò manghjati immediatamente. Per fà questu, immerse i mirtilli in l'acqua di l'acqua stagnante è lavate brevemente, poi scorri bè.
- Conservazione in a frigorifera: Blueberries pò esse guardatu in a frigorifera per una settimana.
- Congelà o disidrata: I mirtilli sò assai boni per a congelazione, poi si mantenenu per 12 mesi. Sì avete un desidratatore, pudete ancu seccu i mirtilli. I mirtilli secchi sò assai gustosi in ricette cum'è muesli o torte, ma sò ancu un snack salutari.
Domande frequenti nantu à i blueberries
Quante calorie sò in blueberries?
I mirtilli sò bassi in calori: anu solu 46 calori per 100 g è sò un maravigliu merenda sana per perdiri pesu. Blueberries sò pieni di vitamini, minerali è sustanzi vegetali preziosi.
Quanti mirtilli duvete manghjà per ghjornu?
Blueberries anu soprattuttu effetti pusitivi nantu à u corpu. Ma quantu blueberries sò sani? Malgradu tuttu, ùn deve micca manghjà troppu blueberries à ghjornu: una quantità di 75-100 g di blueberries à ghjornu hè cunsigliatu, postu chì quantità più grande puderia avè un effettu laxative o mal di testa è rashes di a pelle ponu accade in e persone cù una intolleranza à l'acidu salicylic.
Chì vitamini anu blueberries?
I mirtilli sò particularmente ricchi di vitamini C è E di prutezzione di e cellule.
Quanti carboidrati sò in blueberries?
I mirtilli sò unu di i frutti più bassi di carbuidrati. Blueberries sò solu circa 6 g di carbuidrati per 100 g. In paragone:
I frutti ricchi di carbuidrati cum'è banane anu circa 21 g di carbuidrati. Cusì, i mirtilli sò assai adattati per esempiu nantu à una dieta low carb.