A cicoria appartene à a famiglia di margherite. Una radica si sviluppa prima da a sumente, da quale un sprout cresce in a seconda fase in u bughju. Questu hè 10-20 cm in size, oblong-oval, è fermu. Hè custituitu di foglie bianche cù punte gialli pallidi è un pettu duru. Ci sò avà razzi cù punte di foglie rosse.
Origini
A cicoria ùn si trova in natura. Discende da a cicoria cumuna (cicoria) è hè stata scuperta accidintali in Belgio à a mità di u 19u seculu perchè a cicoria avia spuntatu da e radiche di cicoria almacenate. Hè pruduciutu principalmente in Belgio, Paesi Bassi, Italia, ma ancu in Germania.
staghjoni
Siccomu i radichi anu bisognu di fretu prima di spuntà, a cicoria hè una verdura di vaghjimu è d'invernu. Hè prupostu principalmente da uttrovi à aprili. Per rinfriscà i radichi, i rimjiet ponu esse stimulati à cultivà in ogni mumentu, chì significa chì a cicoria pò esse venduta in tuttu l'annu.
Taste
A cicoria hà un gustu pocu amaru. L'allevamentu hà riduciutu u cuntenutu di a sustanza amara intybin. Per quessa, a rimozione in forma di cunea di u zuccu ùn hè più necessariu.
U Paghjolu
I foglie sò o manghjati crudi in una insalata di cicoria o cotti. Puderanu esse steamed o frittu è manghjatu cum'è un platu di latu o per esempiu B. esse sirvutu impannillatu cù u jambon cum'è a parte principale di u pranzu.
Storage
A cicoria deve esse guardata in u bughju in u compartment vegetale di u frigorifero. Hè megliu imballà in un saccu di carta o un saccu di plastica apertu.
mira
Guardatu in un locu friddu è scuru, i capi si mantenenu per una settimana. Sutta l'influenza di a luce, e foglie diventanu verdi assai rapidamente è diventanu amari.