in

Cofeina atacă creierul

Băuturile cu cofeină sunt remedii esențiale pentru mulți oameni. Cu toate acestea, cercetătorii elvețieni au arătat acum că consumul regulat de cofeină modifică substanța cenușie a creierului uman. Ea pare să se micșoreze sub efectele cofeinei.

Cofeina micșorează celulele cenușii

Cofeina nu pare să fie întotdeauna benefică pentru creier, au descoperit cercetătorii elvețieni. Cofeina poate provoca leziuni ale creierului. Cea mai des consumată substanță psihoactivă din lume, măcar micșorează mica noastră materie cenușie.

Cofeina este stresantă

Mulți oameni nu își mai pot imagina să înceapă ziua fără cafea. Pentru că cofeina te trezește – dar pentru organism într-un mod deloc plăcut. Cofeina pune organismul într-o stare de stres. Tensiunea arterială crește și bătăile inimii se accelerează. Așa cum este obișnuit în cazul stărilor de stres, oamenii sunt acum capabili să se concentreze mai bine pentru o perioadă scurtă de timp, ceea ce duce la consumul în masă de cafea și alte băuturi cu cofeină în întreaga lume.

Cofeina fură multor oameni de somn

Cu toate acestea, se știe că cofeina perturbă somnul, mai ales atunci când este consumată seara. La rândul său, lipsa somnului poate ataca materia cenușie a creierului - așa cum au arătat studiile anterioare. Din aceasta, s-ar putea concluziona acum că cofeina ar putea duce în cele din urmă și la leziuni ale creierului datorită efectelor sale negative asupra calității somnului.

Cofeina schimbă creierul

O echipă de cercetare condusă de dr. Carolin Reichert și profesorul Christian Cajochen de la Universitatea din Basel a investigat această legătură și a ajuns la o concluzie interesantă: cofeina nu a dus la un somn prost în studiul elvețian, dar ar putea totuși să afecteze creierul și să ducă la modificări ale substanței cenușii. Rezultatele au fost publicate la mijlocul lunii februarie 2021 în jurnalul de specialitate Cerebral Cortex.

Substanța cenușie a creierului constă în special din nucleele celulare ale celulelor nervoase, care sunt denumite colocvial „celule gri mici”. Substanta alba, in schimb, este formata din procesele celulare ale celulelor nervoase, adica din fibrele nervoase.

Cofeina reduce substanța cenușie

20 de tineri participanți sănătoși care beau în mod normal cafea în fiecare zi s-au făcut disponibili pentru studiul elvețian. Au primit capsule cu cofeină (o capsulă cu 150 mg de cofeină de trei ori pe zi) timp de 10 zile și capsule placebo pentru încă 10 zile. 150 mg de cofeină sunt de asemenea conținute în 300 ml de cafea (300 ml sunt două căni de 150 ml).

Nu trebuie să bei cafea în perioada de studiu. La sfârșitul fiecărei perioade de 10 zile, cercetătorii au examinat materia cenușie a participanților la studiu folosind scanări ale creierului. S-a verificat si calitatea somnului (in laboratorul de somn cu ajutorul unui EEG).

În mod surprinzător, calitatea somnului participanților a fost întotdeauna aceeași indiferent dacă au primit sau nu cofeină. Cu toate acestea, s-au putut observa diferențe clare în materia cenușie. După perioada de 10 zile fără cofeină, volumul de substanță cenușie a fost mai mare decât după perioada de cofeină. Diferența a fost deosebit de clară în lobul temporal, unde se află hipocampul, o regiune a creierului care este importantă pentru ceea ce este cunoscut sub numele de consolidare a memoriei.

Consolidarea memoriei este un proces care are loc în principal noaptea în timpul somnului profund. Ceea ce este nou învățat și experimentat în timpul zilei este transferat în memoria pe termen lung și solidificat, astfel încât să poată fi apelat din nou și din nou.

Creierul se reface rapid după abstinența cofeinei

„Rezultatele noastre nu înseamnă neapărat că cofeina are un efect negativ asupra creierului”, a subliniat Reichert. „Cu toate acestea, consumul zilnic de cofeină afectează hardware-ul nostru cognitiv într-un mod care ar trebui să dea naștere unor studii suplimentare.” Ceea ce este liniștitor în legătură cu studiul elvețian este că, după doar 10 zile de abstinență la cofeină, s-a putut vedea cum creierul a început să se recupereze, astfel încât posibilele leziuni ale creierului legate de cofeină par să fie doar temporare.

Cofeina reduce IQ-ul

Cu toate acestea, se știe încă de la un studiu din 2016 cel mai târziu că cofeina poate afecta chiar și IQ. Cu cât este mai mare consumul de cofeină al unei viitoare mame, cu atât este mai scăzut IQ-ul copilului ei.

„Pauzele de cafea” merită!

Deoarece studii ulterioare din 2019 și 2020 au arătat, de asemenea, că cofeina dăunează și articulațiilor și poate crește riscul de osteoartrită, „pauzele de cafea” ar putea fi utile – deoarece cafeaua este cea mai frecvent consumată băutură cu cofeină. Așadar, dacă te gândești să-ți reducă consumul de cofeină, citește aici cum poți scăpa de obiceiul și de ce ceaiul verde are avantaje clare față de cafea. Și chiar dacă vrei să rămâi cu cafeaua, avem sfaturi interesante pentru tine despre cum să faci cafeaua mai sănătoasă.

Actualizare 7 – Multă cafea face creierul să se micșoreze

În timp ce studiul prezentat mai sus a fost realizat cu capsule de cofeină, iar rezultatul nu se aplică neapărat cafelei, care conține și alte substanțe, pe lângă cofeină, care ar putea compensa proprietățile negative ale cofeinei, în iunie 2021 a fost publicat un studiu care specifică efectele de cafea pe creier au fost studiate.

Cercetătorii de la Universitatea din Australia de Sud au putut demonstra pe baza a 17,702 de participanți (cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani) că consumul ridicat de cafea este asociat cu un creier mai mic și un risc crescut de demență. Participanții care au băut mai mult de 6 căni de cafea pe zi au avut un risc de demență crescut cu 53%. 1 ceasca de cafea tine intre 120 ml si 150 ml.

Poza de avatar

Compus de Jessica Vargas

Sunt un stilist alimentar profesionist și un creator de rețete. Deși sunt informatician prin educație, am decis să-mi urmez pasiunea pentru mâncare și fotografie.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

Hrean: Rădăcina fierbinte

Studiu: Vitamina D ar putea preveni 30,000 de decese cauzate de cancer